Cum dezvoltăm inteligența emoțională a copilului?


Inteligența emoțională înseamnă ,,capacitatea de a percepe și de a exprima emoții, de a le integra pentru a ușura gândirea, de a înțelege și a rezona cu emoțiile, de asemenea de a-ți regla propriile emoții sau pe ale celorlalți” (P.Salovey, J. Meyer)
Mulți dintre noi ne-am întrebat dacă este necesar să dezvoltăm inteligența emoțională a copilului la fel cum contribuim la dezvoltarea celei intelectuale?
Intelectul poate genera satisfacție și recunoaștere socială, dar emoțiile ne arată calea spre echilibrul interior. Este important să ne trăim emoțiile fiindcă ele fac parte din viață. Emoțiile sunt mesagerii propriilor noastre nevoi.

Anume emoțiile oferă culoare, datorită lor ne simțim plini de viață. Toate relațiile din viața noastră prind contur datorită emoțiile și sentimentelor. Orice copil conectat corect la propriile emoții va fi capabil de interacțiune și conectare cu cei din jur.
Chiar dacă la prima vedere poate părea ciudat, capacitatea de a empatiza cu propriul copil poate fi învățată. Așa cum există diverse tehnici și metode care ajută la dezvoltarea inteligenței intelectuale, la fel putem contribui la dezvoltarea inteligenței emoționale prin utilizarea unor tehnici specifice. Unele tehnici le folosim în mod automat în procesul interacțiunii cu copiii noștri. Datorită acestui fapt se dezvoltă inteligența emoțională a copiilor. Alteori putem face aceste activități in mod conștient și intenționat.

De cele mai multe ori atunci când vine vorba de exprimarea emoțiilor părintele înceară să liniștească copilul sau să-i atragă atenția spre altceva, astfel nepermitându-i să fie supărat, trist sau furios. Acest lucru înseamnă neexprimarea emoțiilor, blocarea lor.
Important pentru copil este să-și exprime emoțiile, „astfel din haos va reuși să facă ordine în lumea sa interioară”. Abia atunci va conștientiza cu adevărat ce se întâmplă cu el. Mai mult va simți contactul cu părintele și faptul că este înțeles și acceptat.
El va înțelege că părintele nu s-a speriat de reacția lui emotională, ba mai mult l-a înțeles și l-a validat.

Validarea nu înseamnă că sunteți de acord. Validare înseamnă doar dreptul copilului vostru la propriile gânduri și sentimente. Iar voi în calitatea de părinte, îi respectați și îi recunoașteți acest drept. Indicat este să-i explicați că ceea ce se întâmplă cu el face parte din normalitate. Că este normal să simtă furie, tristețe sau bucurie.
E mult mai ușor va fi pentru un copil să învețe și să se schimbe atunci când părintele îi respectă punctul de vedere, decât dacă părintele este ostil.
Unul dintre principalele lucruri importante ar fi comunicarea. Să ajutăm copilul să definească și să conștientizeze emoția prin care trece cu ajutorul cuvintelor.
Acest proces este similar cu învățatul literelor apoi a cuvintelor, după care se va trece la formarea propozițiilor, frazelor etc.

Exerciții practice care ajută la dezvoltarea inteligenței emotionale:
Jocul emoțiilor: ,,Ce stare emoțională expimă personajul din desenele animate?”
Jocul didactic- „Descrie cum își exprimă furia o pisică; Cât de trist este ursul?
și jocul didactic ,,În ce stare emoțională se află bunica, tata, mama etc”.
Modalitățile de a transmite emoțiile:
Non-verbal – prin expresii faciale, prin exprimarea corpului și posturii;
Verbal – prin cuvinte intonație în vorbire și volumul vocii sau prin conținutul discursului.
Prin diverse exerciții copilul va fi capabil să înțeleagă și să asimileze mai bine stările emoționale, iar complexitatea exercițiilor se va mări gradat odată cu înaintarea în vârstă.

Emoțiile copiilor noștri ne trimit cu gândul la propria copilărie și la felul în care am reușit să ne exprimăm sau nu emoțiile. Să lăsăm așadar emoțiile copiilor noștri să se exprime și să ne permitem și nouă să exprimăm ceea ce nu am putut spune când eram copii. Dacă dorim să dezvoltăm inteligența emoțională a copiilor noștri ar trebui să fim un bun exemplu pentru ei. E mult mai ușor pentru un copil să învețe să se schimbe atunci când părintele se află alături de nevoile sale și îi oferă un echilibru stabil.
Părinții care sunt predispuși emoțional să-și asculte copiii vor dezvolta relații mai apropiate cu ei. Copiii se vor putea exprima cu mai mult calm în afara familiei și vor întreține relații sănătoase și echilibrate cu cei din jur.