Fenomenul bullying


Bullying-ul nu poate fi redus la un singur comportament sau la o singură formă. De fapt, majoritatea copiiilor care agresează folosesc mai multe tactici pentru a-și supune victimile mai slabe la atacuri. Este folositor pentru adulți și copii să cunoască bine metodele variate de bullying, precum comportamentele specifice agresorilor. Mai jos Signe Whitson descrie fenomenul  bullying.

Bullying – un comportament intenționat ostil, repetat de-a lungul timpului, care implică un dezechilibru de putere. Daniel Olweus ( Olweus et. al., 2007), fondatorul Programului Olweus de Prevenție a Bullying-ului, recunoscut la nivel internațional, definește fenomenul bullying ca având trei elemente- cheie:  intenția de a face rău, dezechilibru de putere și acțiunile sau amenințările agresive repetate. Copiii care agresează o pot face la nesfârșit, acționâd împotriva altora fără nici un sentiment de regret, remușcare sau milă.

Olweus face și o distincție folositoare între jocul dur, lupta reală și bullying.

Jocul dur: în cazul jocului dur, puștii sunt de obicei prietenoși și se bucură de un relativ echilibru al puterii. Nu există intenția de a face rău, iar dispoziția este prietenoasă, pozitivă și reciprocă. Puștii care se luptă pentru a recupera o minge sau care își dau coate din dorința de a câștiga un joc sunt implicați cu veselie într-un joc dur, deși câteodată îi pot mâhni pe adulții care îi privesc. 

Lupta reală:  în lupta reală, de obicei copii nu sunt prieteni, dar există un relativ echilibru al puterii. Ca și răutatea, acest comportament este, în general, spontan și nerepetat. Există intenția de a face rău și dispoziția este negativă, agresivă și tensionată. Când izbucnește o bătaie pe terenul de joacă, după un joc deosebit de competitiv, adversarii se implică într-o luptă reală. Când doi adolescenți se încaieră într-o zi, după ore, din cauza unei fete pe care o plac amândoi, aceștia se luptă cu adevărat.

Bullying: Această formă de agresiune este diferită de jocul dur și de lupta reală prin faptul că copii implicați nu sunt de obicei prieteni și există un dezechilibru de putere. Există intenția de a răni, iar dispoziția agresorului diferă de cea a victimei. Când o fată își mobilizează toți prietenii pentru a asalta o colegă după cursuri, pentru care are impresia că acesta i-a furat iubitul, apoi continuă acțiunile de tip bulllyng trimițând întregii clase poze rușinoase cu acea fată, incidentul a intrat pe tărâmul fenomenului buliying.

Bullyng-ul are patru forme de bază: 

  1. Bullyngul fizic

Actele de violență reprezentau odinioară modelul standard al bullyng-ului – proverbialele bețe și pietre care i-au făcut pe adulții responsabili să observe și să ea măsuri. Acest tip de bullying include izbirea, loviturile cu pumnul, loviturile cu piciorul, ciupirea, scuiparea, punerea piedicii, trasul de păr, izbirea unui copil de un dulap de vestiar, confiscarea sau distrugerea proprietăților unei persoane și multe alte comportamente care implică violența fizică vădită.

  1. Bullyngul verbal  

Batjocura, șicana, insulta, comentariile cu tentă sexuală și amenințările sunt tipurile de bullying verbal pe care părinții majorității cititorilor și-au sfătuit copii să le ignore, pur și simplu. Acum știm că, în ciuda vechiului dicton, într-adevăr, cuvintele ne pot răni și chiar pot provoca daune profunde și de lungă durată. Sfatul de a ignora bullyng-ul verbal este considerat acum unul dintre cel mai ineficiente sfaturi.

  1. Bullyng-ul  relațional

Este o formă de bullying în care copiii își folosesc prietenia – sau amenințarea de a pune capăt prieteniei- pentru a răni pe cineva. Excluderea socială, ignorarea terorizarea și răspândirea de zvonuri reprezintă forme ale acestui fenomen omniprezent, care poate fi deosebit de înșelător și de nimicitor pentru copii.

  1. Bullying cibernetic 

Bullying-ul cibernetic este o formă a agresiunii în care este implicată tehnologia. Potrivit lui Hinduja și Patchin(2010), de la  Cyberbullying Research Center, acesta este ,,prejudicierea intenționată și repetată prin intermediul computerelor, al telefoanelor mobile sau a altor dispozitive electronice”. Este de remarcat faptul că probabilitatea ca acțiunile de tip bullying să se repete este mai mare în cazul bullying-ului cibernetic, pentru că mesajele electronice pot fi accesate de mai multe părți, ceea ce are ca rezultat expunerea și vătămarea repetată. 

Dacă bullying-ul fizic este, de obicei, destul de ușor de observat, iar cel verbal, suficient de ușor de auzit, ceea ce face bullying-ul relațional atât de perfid este faptul că stă ascuns la vedere. Acest tip de bullying social se caracterizează prin lucrurile care sunt nespuse și prin invitații neacordate. Însemnul său teribil este tăcerea. Bullying-ul relațional este o infracțiune prin omisiune, ceea ce o face greu de reperat chiar și de către cei mai abili dintre adulți. Doar atunci când construiesc relații profunde cu fiecare elev în parte specialiștii devin, de obicei, conștienți de incidentele repetate și planificate, cum ar fi răspândirea de zvonuri și excluderea din grup. Doar ascultând cu adevărat experiențele copiilor, părinții se pot conecta la suferința pe care o simt aceștia atunci când sunt ridiculizați sau ostracizați din punct de vedere social.

   Bibliografie :Signe Whitson(2017). Fenomenul bullying: 8 strategii pentru ai pune capăt.